CristinaElena1498211

[media=http://www.youtube.com/watch?v=bQZ1FxHXfxM]
Nimic de spus...

Trădez.

Joc teatru.

Manipulez.

Înjur.

Am un caiet pe care vorbesc cu conştiinţa mea. Când eram mică mutilam păpuşi. Te pot minţi în faţă fără să clipesc ! Trag numai spre pericol. Nu vreau nimic. Nu-mi doresc nimic ! Tocmai că nimic nu poate fii obţinut pentru nimic.

Nopţi nedormite, lacrimi ascunse, fiecare cuvânt nespus, fiecare pleoapă deschisă cu mult înaintea răsăritului soarelui, fiecare palmă de apă rece ca gheţa. De multe ori ai simţit aproape, gânduri ce le vroiai departe...departe. Şi nu o dată, ţi-ai rătăcit privirea în gol cerşind măcar un semn...falsuri originale şi nici azi...încă nu le-ai plătit. Nu mai ai timp de amintiri când viitorul e în trecut. Ai lăsat uitării tot ce ai ştiut şi... privind înainte ai simţit regretul unei lupte pierdute înainte de a începe...te-ai izbit de un destin contrafăcut..aproape. Într-un final, sătul de atâtea scopuri neatinse, de atât amar de vină...te-ai sinucis...în propriul gând.

Ţi-ai cumpărat o nouă mască, ţi-ai creat o nouă identitate şi ţi-ai reclădit o nouă poveste...nu pentru tine, ci pentru ei !